Carne de oaie

Carnea de oaie provine de la un animal adult și are, de obicei, gust mai pronunțat și textură mai fermă. Carnea de miel este mai fragedă; pentru comparație, are 164 kcal și 9,4 g de grăsimi la 100 g, față de 137 kcal și 6,1 g de grăsimi în carnea de oaie.

Alege gătirea lentă, înăbușită: rumenește bucățile, adaugă ceapă, usturoi și puțin lichid, apoi fierbe-le acoperit la foc mic până când furculița intră ușor. Bucățile cu os și țesut conjunctiv sunt potrivite pentru tocăniță sau ciorbă.

Usturoiul, ceapa, cimbrul, rozmarinul, boiaua și piperul îi echilibrează gustul intens. Pentru o marinadă, combină usturoi, ierburi, puțin oțet sau vin și lasă carnea la rece câteva ore.

Carnea de oaie se folosește în pastramă, tocănițe și ciorbe, inclusiv ciorba de oaie. Bucățile cu os dau gust ciorbei, iar carnea marinată și friptă este potrivită pentru pastramă.

Ține carnea crudă într-un recipient închis, pe raftul de jos al frigiderului, și gătește-o în câteva zile; pentru păstrare mai lungă, congeleaz-o bine ambalată. Dezgheaț-o în frigider, nu pe blatul din bucătărie.

Nu: carnea crudă sau insuficient gătită poate transmite germeni. Gătește bucățile întregi până când centrul ajunge la 63 °C și lasă-le să se odihnească cel puțin 3 minute; carnea tocată trebuie să ajungă la 71 °C.

Pentru friptură, alege o bucată mai fragedă și cu grăsime moderată; pentru tocăniță, merg bine spata, gâtul sau bucățile cu os, care devin fragede prin fierbere lentă. Cere tăietura potrivită după felul de mâncare, nu doar după denumirea de carne de oaie.

Da, este o sursă de zinc: o porție de 100 g furnizează 3,6 mg. Zincul este mineralul care se remarcă cel mai mult în profilul ei nutritiv.