Icre de somon

Se servesc de obicei reci, ca atare, pe pâine prăjită sau blini, ori puse chiar înainte de servire peste sushi, orez sau ouă. Folosește o linguriță nemetalică și evită să le gătești: boabele se sparg ușor, iar textura lor fină se pierde.

Alege icre cu boabe întregi, lucioase și distincte, fără mult lichid tulbure în recipient. Gustul trebuie să fie curat, marin, nu acru sau rânced; verifică dacă produsul este pasteurizat ori crud și urmează indicațiile de păstrare de pe ambalaj.

Păstrează recipientul bine închis la frigider și consumă icrele în termenul indicat pe ambalaj, de regulă în câteva zile. Nu le lăsa la temperatura camerei mai mult decât durata unei mese și nu le congela: boabele își pot pierde textura.

Merg bine cu pâine neagră, blini, cartof fiert, smântână, cremă de brânză, mărar sau ceapă verde. În bucătăria japoneză apar ca ikura în sushi și donburi; adaugă-le la final, nu în tigaia încinsă.

Icrele de somon au boabe mai mari și o aromă marină mai blândă; cele de lumpfish sunt de obicei mai mici și intens sărate. Icrele de lumpfish au 78 kcal și 10,4 g proteine la 100 g, față de 240 kcal și 31 g proteine în icrele de somon.

Da, icrele de somon sunt consumate frecvent crude, inclusiv în sushi, dar alege un produs destinat consumului fără gătire și ține-l rece. Pentru copiii mici, supraveghează fiecare înghițitură: boabele alunecoase pot fi greu de gestionat, iar peștele este un alergen.

Au un gust sărat și marin, iar membrana subțire a fiecărui ou se rupe când îl muști, eliberând lichidul din interior. Icrele se numesc și ikura în japoneză, denumire împrumutată din rusa ikra, care înseamnă icre.

Da, au mult sodiu: o porție mică de 15 g conține 140 mg sodiu. Servește-le în cantitate modestă și ține cont de sare dacă le pui pe biscuiți sărați, cu brânză sărată sau alături de somon afumat.