Pâine de porumb

Nu amesteca excesiv aluatul după ce adaugi mălaiul și lasă-l să stea câteva minute înainte de coacere, ca să se hidrateze. Ouăle și iaurtul sau laptele bătut ajută la legarea miezului.

Coace-o într-o tavă unsă, la 200 °C, aproximativ 20–25 de minute pentru o pâine joasă. E gata când mijlocul revine la apăsare ușoară, iar o scobitoare introdusă în centru iese fără aluat umed.

Merge bine alături de chili, fasole înăbușită, supe și tocănițe; o poți servi și caldă, cu unt. Firimiturile rămase se folosesc și la umplutura de pâine de porumb, cu ceapă și ierburi aromatice.

După ce s-a răcit complet, învelește-o sau pune-o într-un recipient închis și ține-o la temperatura camerei până la două zile. Pentru păstrare mai lungă, congeleaz-o în felii și încălzește feliile direct din congelator.

Nu: pâinea de porumb este un aluat copt, de obicei cu mălai, făină, ouă și grăsime, pe când mămăliga se fierbe din mălai și apă până devine o pastă fermă. Pâinea are miez și crustă, iar mămăliga se taie după ce se răcește.

Pentru a însoți o supă sau o tocăniță, pâinea de grâu ori mămăliga sunt înlocuitori practici, dar au textură diferită. Dacă înlocuiești pâinea de porumb într-o umplutură, pâinea albă uscată, sfărâmată, se comportă mai asemănător decât mămăliga.

Pâinea de porumb de casă are 7,1 g de grăsime la 100 g, față de 24 g în pâinea de porumb. Rețetele diferă, mai ales prin cantitatea de unt, ulei sau alte grăsimi adăugate.