Gălbenuș de ou

Sparge oul într-un bol mic, apoi ridică gălbenușul cu mâna curată sau cu o lingură și lasă albușul să se scurgă. Coaja poate tăia gălbenușul, așa că evită să-l treci dintr-o jumătate de coajă în alta.

Pentru maioneză, bate gălbenușul cu puțin muștar și adaugă uleiul în fir subțire, amestecând continuu; la hollandaise, gătește-l blând la bain-marie cu unt topit și zeamă de lămâie. Ține bolul deasupra apei care doar fierbe ușor, ca să nu se închege în bucățele.

Pune-le într-un recipient închis, acoperă-le cu puțină apă rece ca să nu se usuce și ține-le la frigider; folosește-le în cel mult două zile. Scurge apa înainte de utilizare.

Da, dar gălbenușul crud se îngroașă și devine gelatinos dacă îl congelezi simplu. Bate-l ușor cu un praf de sare pentru preparate sărate sau cu puțin zahăr pentru deserturi, porționează-l și congelează-l într-un recipient bine închis.

Dă cremozitate cremei de vanilie, cremei brûlée și înghețatei, iar în aluaturi precum cozonacul ajută la culoare și frăgezime. În carbonara, gălbenușul leagă sosul de paste fără să-l transforme în omletă dacă îl amesteci cu pastele luate de pe foc.

În creme și sosuri, amidonul de porumb poate îngroșa compoziția, dar nu reproduce gustul și textura bogată a gălbenușului. Pentru legarea unui aluat, încearcă puțin iaurt sau un ou întreg, ținând cont că rezultatul va fi diferit.

Preparatele cu gălbenuș crud sau insuficient gătit, precum maioneza de casă și tiramisu, pot prezenta risc de contaminare. Pentru astfel de rețete, folosește ouă pasteurizate; la preparatele gătite, încălzește bine compoziția.

Este bogat în zinc, seleniu și vitaminele A, B2, B9 și B12; pentru o porție de 17 g, zincul este 0,63 mg, iar vitamina B12 este 1,2 µg. Conține și grăsimi, inclusiv 8,3 g grăsimi saturate la 100 g.