Struguri albi

Alege ciorchini cu boabe ferme, bine prinse de codițe și fără pete moi sau mucegai. O urmă fină, albicioasă, pe coajă este un strat natural, nu un semn că strugurii sunt stricați.

Da. Clătește boabele sub jet de apă rece chiar înainte de consum și scurge-le bine; nu folosi săpun și nu-i spăla înainte de depozitare, fiindcă umezeala grăbește alterarea.

Păstrează-i uscați, nespălați și neacoperiți ermetic, în frigider, de preferat într-un sertar pentru legume. Îndepărtează boabele crăpate sau mucegăite și spală doar porția pe care urmează s-o mănânci.

Da: spală-i, usucă-i bine și așază boabele într-un singur strat pe o tavă, până se întăresc, apoi mută-le într-o pungă de congelare. Mănâncă-le direct congelate ca gustare sau folosește-le în smoothie; după dezghețare devin moi.

Sunt buni cu brânzeturi, nuci și iaurt, iar boabele tăiate adaugă dulceață salatelor cu frunze verzi. Îi poți pune și în salată de fructe sau într-o tavă cu pui și ceapă, unde se rumenesc și lasă suc.

Denumirile se suprapun adesea: „struguri albi” se referă de obicei la soiuri cu boabe verzi-gălbui, iar „struguri verzi” descrie culoarea. Gustul și textura depind mai ales de soi și de cât de copți sunt, nu doar de nume.

Nu. Strugurii, inclusiv cei albi și stafidele, pot provoca intoxicații grave la câini; nu le oferi nici măcar câteva boabe și ține ciorchinii la distanță.

Boabele întregi sunt un risc de înec. Pentru copiii mici, taie fiecare boabă pe lungime în sferturi și îndepărtează sâmburii, dacă sunt prezenți; copilul trebuie să stea așezat și supravegheat când mănâncă.