Banană coaptă

Coaja este galbenă, adesea cu pete maronii, iar fructul cedează ușor la apăsare fără să fie fleșcăit. Petele indică de obicei un gust mai dulce și o pulpă mai moale, bună pentru copt.

Pune-le într-o pungă de hârtie împreună cu un măr și lasă punga la temperatura camerei; verifică fructele zilnic. Nu folosi o pungă închisă ermetic, fiindcă umezeala poate favoriza mucegaiul.

Ține-le la temperatura camerei dacă vrei să le mănânci curând. Pentru păstrare mai lungă, pune-le la frigider: coaja se poate înnegri, dar pulpa rămâne bună; pentru congelator, curăță-le și taie-le felii.

Zdrobește pulpa cu furculița și încorporeaz-o în aluat de chec, brioșe sau pâine cu banane. Cu cât banana e mai pătată și mai moale, cu atât se pasează mai ușor și îndulcește mai mult aluatul.

În clătite sau checuri, o banană mică bine zdrobită poate înlocui un ou, dar adaugă gust și umezeală, iar aluatul poate ieși mai dens. Nu este un înlocuitor potrivit pentru rețete în care oul trebuie să formeze spumă.

Banana coaptă obișnuită este dulce și se mănâncă adesea crudă. Plantainul este mai amidonos și se gătește frecvent; când este copt, devine mai dulce și se poate prăji sau coace.

Pentru un copil care abia învață să mănânce bucăți, pasează banana sau ofer-o în fâșii moi, suficient de mari pentru a fi apucate. Evită rondelele groase și supraveghează copilul cât mănâncă.