Risotto cu ciuperci

Prăjește ciupercile separat, ca să se rumenească și să nu lase apă în orez. Adaugă supa fierbinte treptat peste orezul călit, câte un polonic, amestecând și așteptând să fie absorbit înainte de următorul; la final, încorporează ciupercile și puțin unt sau parmezan.

Alege orez cu bob scurt, bogat în amidon, precum Arborio sau Carnaroli; acesta dă textura cremoasă fără să fie nevoie de smântână. Nu clăti orezul înainte de gătire, fiindcă ai îndepărta amidonul de la suprafață.

Orezul are nevoie, de regulă, de aproximativ 16–20 de minute după ce începi să adaugi supa. Gustă spre final: bobul ar trebui să fie fraged, dar să păstreze o ușoară fermitate în centru.

Champignonul este ușor de găsit și are gust delicat; amestecă-l cu ciuperci brune, shiitake sau hribi pentru o aromă mai intensă. Dacă folosești ciuperci uscate, hidratează-le și strecoară lichidul înainte să-l adaugi în supă.

Îl poți servi cu parmezan ras, pătrunjel și piper negru, iar câteva picături de ulei de măsline cu aromă de trufe îi accentuează gustul de ciuperci. Se potrivește și ca garnitură lângă pui la grătar sau legume coapte.

Pune-l într-un recipient închis și păstrează-l la frigider, apoi consumă-l în 1–2 zile. Reîncălzește-l într-o tigaie cu puțină apă sau supă, amestecând până se înfierbântă uniform; la rece se întărește, pe măsură ce orezul absoarbe lichidul.

Da, dar după decongelare boabele pot fi mai moi și mai puțin cremoase. Răcește-l repede, congelează-l în porții și reîncălzește-l direct într-o tigaie cu puțină supă, amestecând.

Risotto cu ciuperci are 146 kcal la 100 g, față de 138 kcal pentru risotto cu legume. Conținutul de fibre este apropiat: 1,5 g, față de 1,44 g la risotto cu legume.