Portocale roșii

Culoarea vine de la antocianine, pigmenți care se formează mai ales când fructele se coc cu zile calde și nopți răcoroase. Intensitatea nuanței poate varia chiar și între fructele aceleiași recolte.

Alege fructe grele pentru mărimea lor, cu coajă fermă și fără zone moi sau mucegăite. Culoarea cojii nu arată întotdeauna cât de roșie este pulpa: unele portocale au coaja portocalie, dar interiorul intens colorat.

Pentru felii fără pielițe, taie capetele, așază fructul pe tocător și îndepărtează coaja cu tot cu partea albă, urmând curbura lui. Taie apoi segmentele dintre membrane și păstrează sucul scurs pentru dressing.

Ține-le într-un loc răcoros și aerisit dacă le mănânci în următoarele zile; pentru păstrare mai îndelungată, pune-le în sertarul pentru fructe din frigider. După ce le-ai curățat sau tăiat, acoperă-le și păstrează-le la rece.

Merg bine în salate cu fenicul, măsline și ceapă roșie, dar și alături de pește, rață sau brânzeturi sărate. Sucul lor aromat poate echilibra un dressing cu ulei de măsline și oțet.

Așază felii subțiri într-o tavă cu zahăr și unt, apoi toarnă deasupra aluatul unui chec; după coacere, răstoarnă-l ca să se vadă fructele glazurate. Coaja rasă parfumează și cremele sau aluaturile, dacă fructul este bine spălat.

Nu neapărat: gustul poate fi dulce, acrișor sau ușor amărui, cu note care amintesc uneori de fructele de pădure. Portocalele obișnuite au 37 kcal la 100 g, iar portocalele roșii au 45 kcal la 100 g.

Pentru suc sau felii într-o salată, portocalele obișnuite sunt cel mai apropiat înlocuitor; grepfrutul roz oferă mai multă amăreală și aciditate. Dacă înlocuiești portocalele roșii într-un desert, adaugă puțină coajă de citrice pentru aromă.