Friptură rib-eye

Se taie din zona coastelor, iar marmorarea cu grăsime îi dă gustul bogat și o ajută să rămână suculentă. Poate avea un os, dar se găsește și fără os.

Șterge carnea bine, săreaz-o și pune-o într-o tigaie foarte încinsă, cu puțin ulei. Pentru o bucată de aproximativ 2,5 cm grosime, rumenește-o cam 3–4 minute pe fiecare parte, apoi las-o să se odihnească 5–10 minute înainte de a o tăia.

Încinge grătarul bine și gătește friptura la foc direct, întorcând-o o singură dată, până capătă o crustă rumenă. Dacă flăcările se ridică din cauza grăsimii, mut-o pe o zonă mai puțin fierbinte ca să nu se ardă.

Pentru o friptură întreagă, măsoară în centrul bucății: 63 °C, urmată de 3 minute de repaus, este un reper practic pentru o gătire sigură. Introdu termometrul din lateral, mai ales dacă friptura este subțire.

Caută o bucată cu fibre fine și grăsime albă răspândită în interior, nu doar o margine groasă de grăsime. O grosime de cel puțin 2,5 cm o face mai ușor de rumenit fără să se gătească prea repede în centru.

Ține-o la frigider, bine învelită și pe un raft de jos, ca sucurile să nu ajungă pe alte alimente; gătește-o în 3–5 zile. Pentru păstrare mai lungă, ambaleaz-o etanș și congeleaz-o.

Cartofii copți sau prăjiți, ciupercile rumenite și salata verde echilibrează bine gustul bogat al cărnii. Poți servi alături sos de piper, unt cu usturoi sau chimichurri.

Rib-eye este o friptură tăiată din zona coastelor, numită adesea și antricot; denumirile diferă între măcelării și regiuni. Uită-te la tăietură: marmorarea din carne și poziția în zona coastelor sunt mai relevante decât numele de pe etichetă.