Caracatiță

Cea congelată se frăgezește adesea chiar prin congelare și dezghețare lentă în frigider. Dacă e proaspătă, fierbe-o domol până când o frigăruie intră ușor în partea groasă a tentaculelor; timpul poate fi de la 40 de minute la peste o oră, în funcție de mărime.

Pune caracatița într-o oală cu apă care clocotește ușor, fără să o fierbi violent. O caracatiță de aproximativ un kilogram poate avea nevoie de 45–60 de minute; verifică textura cu vârful unui cuțit, nu doar ceasul.

Fierbe-o mai întâi până devine fragedă, apoi usucă bine tentaculele și unge-le cu puțin ulei. Rumenește-le pe grătar foarte încins, cam 2–3 minute pe fiecare parte, doar cât să prindă urme și margini crocante.

Alege una cu miros discret de mare, fără miros înțepător, și cu carnea fermă, umedă, nu lipicioasă. Dacă o cumperi întreagă, verifică să nu aibă decolorări pronunțate și păstreaz-o rece până ajungi acasă.

Ține caracatița proaspătă în frigider, într-un recipient acoperit, și gătește-o în cel mult una-două zile. Pentru păstrare mai lungă, congeleaz-o bine ambalată; după gătire, pune resturile la rece în cel mult două ore și consumă-le în câteva zile.

Caracatița apare în salata grecească de caracatiță, în pulpo a la gallega — servită cu cartofi, boia și ulei de măsline — și în takoyaki japonez, bile de aluat cu bucăți de caracatiță. Tentaculele fierte și apoi rumenite merg bine cu lămâie, pătrunjel și cartofi.

Da: o porție de 100 g aduce 17 g de proteină. Pentru o masă, poți socoti aproximativ 120–150 g de caracatiță gătită, alături de legume sau cartofi.

Nu. Caracatița are opt brațe cu ventuze și o carne care se frăgezește bine prin fierbere lentă; calamarul are zece membre și se gătește de obicei foarte repede la foc iute sau mai mult timp înăbușit.