Caramel

Caramelul se obține prin încălzirea zahărului până se topește și capătă culoare aurie sau brună; pentru caramel lichid se adaugă de obicei apă ori smântână. Smântâna și untul îi dau gustul și textura sosului de caramel.

Încălzește zahărul într-o cratiță cu fund gros, la foc mediu, fără să-l amesteci la început; rotește cratița când marginile se topesc. Ia-l de pe foc când devine auriu, fiindcă zahărul continuă să se închidă la culoare și se poate amărî repede.

Toarnă smântână încălzită treptat peste caramelul auriu, de pe foc, și amestecă atent: amestecul face abur și poate stropi. Adaugă apoi unt și un praf de sare, dacă vrei un sos sărat; lasă-l să se răcească înainte să-l torni peste desert.

Păstrează sosul de caramel într-un borcan curat, închis, la frigider și încălzește-l ușor înainte de servire. Caramelul uscat, fără smântână sau unt, se păstrează într-un recipient etanș, ferit de umezeală.

Îl poți turna peste clătite, înghețată sau budincă de vanilie și îl poți folosi la crème caramel, mere caramelizate și sosuri pentru prăjituri. Un pic de sare evidențiază gustul dulce în sosurile pentru desert.

Nu chiar: caramelul este zahăr topit și rumenit, folosit ca sos, glazură sau ingredient, iar caramelele sunt bomboane moi, de obicei făcute din zahăr cu lapte ori smântână. Caramelele pot avea gust de caramel, dar au altă textură și se mănâncă drept bomboane.

Da. Zahărul topit aderă la piele și poate provoca arsuri serioase; nu-l gusta și nu-l atinge până nu s-a răcit, iar când adaugi smântână, toarn-o încet, departe de față.