Piersică albă

Alege una parfumată, fără zone lovite, care cedează ușor la apăsarea blândă lângă codiță. Dacă e tare, las-o pe blat la temperatura camerei; o pungă de hârtie o ajută să se coacă mai repede.

Pune-le la frigider și mănâncă-le în câteva zile; răceala le încetinește coacerea, dar le poate estompa aroma. Scoate-le cu puțin timp înainte de servire, ca să-și recapete parfumul.

Taie fructul în jumătăți și scoate sâmburele. Unge suprafețele tăiate cu puțin ulei și frige-le cu partea tăiată în jos, la foc mediu, cam 3–4 minute, până apar urme rumenite și pulpa se înmoaie.

Merge în tartă, crumble și salată de fructe, dar și în băuturi precum sangria. Pulpa ei, de obicei mai puțin acidă decât cea a piersicii galbene, se potrivește bine cu iaurt, migdale și brânzeturi proaspete.

Da, în salate, tarte și rețete la grătar, în cantitate similară. Nectarina are coaja netedă, așa că nu trebuie curățată; pulpa ei poate fi mai fermă, deci verifică dacă s-a înmuiat înainte de a prelungi coacerea.

Piersica albă are pulpă deschisă la culoare și, de regulă, o aromă mai dulce și mai puțin acidă; cea galbenă are gust mai acrișor și pulpă galbenă. Pentru plăcinte și gem, ambele funcționează, dar piersica galbenă dă o notă mai pronunțată.

Da. Taie-le felii, scoate sâmburii și așază feliile într-un singur strat pe o tavă până îngheață, apoi mută-le într-un recipient bine închis; astfel nu se lipesc între ele și sunt ușor de folosit în smoothie-uri sau compot.