Caramel

Topește zahărul într-o cratiță cu fund gros, la foc mediu, fără să-l amesteci; rotește cratița când începe să se topească neuniform. Ia-o de pe foc când capătă culoarea chihlimbarului: se închide la culoare și devine amar dacă îl lași prea mult.

Cristalele de zahăr de pe marginea cratiței pot declanșa zaharisirea. Șterge pereții cu o pensulă umezită cu apă și, după ce zahărul începe să se topească, nu-l amesteca; rotește cratița ușor.

După ce zahărul topit ajunge chihlimbariu, ia cratița de pe foc și adaugă treptat smântână pentru gătit încălzită, amestecând cu grijă — amestecul va bolborosi puternic. Încorporează apoi untul; dacă sosul se întărește, încălzește-l ușor.

Pune sosul răcit într-un borcan curat, închis ermetic, și ține-l la frigider până la două săptămâni. Încălzește numai cantitatea de care ai nevoie, la foc mic sau în reprize scurte la microunde.

Îl poți turna peste clătite, mere coapte, înghețată sau budincă și îl poți folosi pentru creme și prăjituri. În crema de zahăr ars, caramelul formează stratul lucios de deasupra după răsturnarea desertului.

Caramelul este zahărul topit și rumenit, folosit simplu sau ca sos și ingredient în deserturi. Caramela este o bomboană tare ori moale, preparată din zahăr caramelizat, adesea cu unt sau smântână.

Pentru un sos dulce, poți folosi dulce de leche, dar are aromă de lapte fiert și nu gustul ușor amărui al zahărului caramelizat. Pentru decorul crocant al unei creme, nu există un înlocuitor cu același rezultat.

Caramelul topit aderă la piele și poate provoca arsuri grave. Folosește o cratiță cu mâner stabil, nu gusta amestecul cât e fierbinte și ține copiii departe; nu turna apă rece peste caramelul încins.