Apă de izvor

Nu neapărat: aspectul limpede și gustul plăcut nu arată dacă apa conține microbi sau contaminanți. Bea-o direct numai dacă sursa este verificată periodic și este declarată potabilă.

Fierberea puternică timp de un minut distruge majoritatea microbilor; las-o apoi să se răcească într-un recipient curat, acoperit. Nu îndepărtează însă contaminanții chimici, deci nu face sigură o sursă suspectă.

Pune-o într-un recipient alimentar bine spălat, cu capac, și ține-o la răcoare, ferită de soare. După deschidere, păstreaz-o la frigider și consum-o cât mai curând; nu turna apă proaspătă peste cea rămasă.

Apa de izvor provine dintr-o sursă subterană, dar compoziția ei minerală poate varia. Apa minerală naturală are o compoziție caracteristică mai stabilă, specifică sursei.

Da, dacă este potabilă: o poți folosi la supe, ceai, cafea sau pentru fierberea pastelor și a cerealelor. Dacă nu ai confirmarea calității, fierberea nu rezolvă posibila contaminare chimică.

Nu: „apă îmbuteliată” descrie felul în care este ambalată, nu originea. Apa îmbuteliată poate proveni dintr-un izvor, dintr-o sursă minerală sau din altă sursă tratată.

Gustul depinde de mineralele dizolvate în apă și de rocile prin care aceasta trece. Unele surse au un gust mai pronunțat, fără ca gustul singur să indice dacă apa este potabilă.